Metode de producere a rasadurilor

Lunile ianuarie – februarie sunt cele mai potrivite pentru ca cei interesati, mici sau mari legumicultori si floricultori, sa decida pentru ce metode de producere a rasadurilor vor opta si, in functie de acestea, sa isi pregateasca semintele, substratul si terenul pentru cresterea rasadurilor, spatiile adecvate, nutrientii cei mai potriviti. Producerea rasadurilor este o etapa importanta in procesul obtinerii legumelor/florilor, fie ca e vorba de gospodariile individuale sau de culturile pe mari suprafete, in scopul comercializarii produselor. Rasadurile sunt necesare pentru culturile de tomate, ardei, varza, vinete, castraveti, conopida, castraveti, telina, sparanghel, ceapa de apa, salata etc. Rasadurile (plantele tinere de 35-55 de zile) asigura o grabire a vegetatiei, recolte timpurii si o mai mare productivitate.  

Unde si cum se produc rasadurile?

Rasadurile se pot obtine in sere, solarii sau rasadnite incalzite cu apa calda/biologic sau reci. Desigur, cele mai bune conditii pentru rasaduri pot fi asigurate in sere si solarii, unde temperatura poate fi controlata strict. Totusi, rasadnitele, in tara noastra, se folosesc, inca, la scara larga, si presupun aranjarea unor suprafete delimitate cu tocuri de lemn sau plastic/prefabricate din beton (care rezista mai mult timp), acoperite cu sticla. Pe locul destinat rasadnitelor, in ianuarie-februarie, se amenajeaza straturi succesive de paie uscate, rumegus, frunze (adunate in gramezi, toamna, si acoperite), coceni tocati, gunoi de grajd. Atat in rasadnitele ingropate (sapate sub nivelul solului), cat si in cele de suprafata, stratul trebuie sa aiba o grosime de 60-70 de centimetri. Peste acest pat, care are rolul de a asigura caldura pentru rasaduri, se aseaza pamantul nutritiv (adunat de toamna, de pe suprafetele de pe care s-a strans recolta) si care trebuie sa fie afanat, curatat de resturile de radacini sau de pietricele si dezinfectat (cel mai bine este sa fie cernut). Pentru o buna aerisire a pamantului, acesta se asaza in platforme si, inainte de a fi asezat in rasadnite, se lopateaza.

Rasaduri fara sol in caserole hidroponice

O metoda economica, rapida si moderna de producere a rasadurilor, este cea fara sol (cultura hidroponica). Este nevoie, in acest caz, de spatii special amenajate – sere, solarii – in care se vor instala bazine speciale de obtinere a rasadurilor si de crestere a plantelor. Aceste bazine pot fi sapate si in pamant, la o adancime de 30-40 de centimetri si se acopera cu mai multe straturi de folie, astfel incat solutia nutritiva sa nu gaseasca fisuri prin care sa se scurga. Bazinul va fi dotat si cu un robinet si o teava de scurgere,  pentru eliminarea solutiei, atunci cand este nevoie. Ca substrat se foloseste, de regula, vata minerala, pe care se asaza semintele. Principalele etape de urmat constau in introducerea semintelor intr-o substanta cu rol de  accelerator de crestere si insamantarea pe substratul artificial. Solutia nutritiva se poate obtine din combinarea, in diverse procente a substantelor hranitoare pentru planta. De exemplu, o solutie semiconcentrata se realizeaza din 10 litri de apa, 0,25 grame de azotat de amoniu, 0,25 grame fosfat monopotasic, 1 gram de calciu si 1 gram fosfat de fier. Aceste substante se gasesc in magazinele de specialitate, ca solutiile gata preparate in functie de necesitati. Pentru obtinerea rasadurilor fara sol, exista in comert caserole hidroponice, cu perlit expandat, cu membrana din material geotextil paslos, toate refolosibile. Se amplaseaza caserolele in sera sau solar, la lumina si caldura, se pun semintele in adancituri de 2-3 centimetri facute in perlit (care apoi trebuie sa acopere samanta), se iriga cu solutia nutritiva. Radacinile se vor prinde in materialul geotextil, iar cand rasadul este suficient de puternic, se aseaza caserola intr-o saltea hidroponica (facuta, de exemplu, din zapada artificiala) care va servi ca sprijin plantei. Metoda poate fi folosita si pentru producerea rasadurilor, in cantitati mai mici, pentru gradina personala (legume si flori). Se pot folosi, in aceasta situatie, borcane de sticla vopsite, pentru ca lumina sa nu modifice structura substantei nutritive si sa nu permita dezvoltarea algelor, ghivece de pamant, vase din metal sau ciment etc. In locul substantelor speciale, destinate culturilor hidroponice, se poate folosi un accelerator de crestere preparat dintr-o lingurita de miere, o lingurita de cenusa si o jumatate de litru de apa calduta. Se tin semintele cateva ore in acest amestec, se pune pe fundul vaselor un strat mai gros de hartie igienica, se muta semintele pe acest substrat, se uda periodic, la o temperatura de 22-24 grade Celsius, tinandu-le acoperite cu o folie transparenta, pe care o ridicati din cand in cand. Rasadurile ar trebui sa apara in cateva zile, dupa care reduceti treptat temperatura, pana la 15-17 grade. In apa cu care le udati se poate adauga un ingrasamant diluat. Cand rasadurile sunt suficient de puternice, le puteti muta in locurile in care vreti sa le cresteti.

Rasaduri pentru culturi eco

Metodele de obtinere a rasadurilor eco presupun un substrat format dintr-un amestec  de mranita, pamant de telina (obtinut din terenurile care au fost cultivate cu legume, prin putrezirea radacinilor) si nisip (10%), care se pune in ladite captusite cu folie. Semintele se asaza in randuri paralele, la o distanta de 2-3 milimetri intre ele si se acopera cu acelasi amestec, in care se adauga insa mai mult nisip si a carui grosime sa fie de aproximativ 1 centimetru. Se uda moderat si se pun laditele la temperatura de 22-24 grade Celsius, timp de o saptamana. Dupa ce plantele rasar, se muta laditele in sera, solar sau rasadnita. Dupa inca 1-2 saptamani, cand se formeaza primele frunze, se repica (se transplanteaza) plantele intr-un amestec de turba (40%), mranita (40%), pamant de telina (25%) si nisip (5%). Din acest amestec, cu ajutorul unor prese manuale sau mecanice, se formeaza cuburile nutritive sau se pune amestecul in mici ghivece de polietilena, unde se transplanteaza rasadurile. Trebuie acordata insa o mare atentie dimensiunii vasului in care se transplanteaza planta, pentru ca daca este prea mic, rasadul nu va creste destul de viguros si nici planta matura nu va fi foarte productiva.

Rasaduri in palete celulare

O alta metoda de producere a rasadurilor consta in folosirea paletelor celulare, care se pot utiliza pentru orice fel de rasaduri. Paletele celulare sunt niste structuri rigide sau flexibile, formate din mai multe celule (ghivece), cu forme si marimi diferite, in functie de soiurile care vor fi insamantate si, deci, de volumul de substrat necesar. In aceste celule, rasadurile pot creste pana la 40-50 de zile, dupa aceasta perioada, spatiul si solul nemaifiind suficiente pentru dezvoltarea normala a plantei.

Conditii pentru obtinerea unor rasaduri de calitate

Indiferent de metodele de producere a rasadurilor, pentru rezultate optime mai trebuie respectate cateva reguli:

Rasadurile vor fi tinute la lumina si la o temperatura ridicata (pe timpul zilei), iar noaptea se va reduce temperatura, pentru a fortifica micile plante si pentru a le ajuta sa se ingroase si sa nu creasca lungi si subtiri In masura in care este posibil, vasele cu rasaduri se vor roti, astfel ca lumina sa cada egal pe toate partile si planta sa se dezvolte uniform Spatiile in care cresc rasadurile trebuie sa fie bine aerisite (dar fara curenti de aer) Umiditatea din substrat sa fie potrivita (nici prea uscat, nici exces de apa) Apa folosita la udat sa nu fie prea rece Inainte si dupa repicare (transplantare), sa se asigure cantitatea de ingrasamant necesara Sa existe spatiu suficient pentru dezvoltarea fiecarei plante.